Radio Simplu

Efectele stresului asupra organismului

Stresul nu este bun pentru sistemul imunitar. Stresul cronic poate afecta în mod negativ sistemul imunitar, făcându-ne mai vulnerabili în fața bolilor sau a infecțiilor.

Reacțiile chimice declanșate de situațiile stresante, rezultat al creșterii activității hormonilor de stres care sunt pompați de organism. În timp de acești hormoni de stres sunt utili în situații acute ei au și abilitatea de a interfera cu sistemul imun, lucru care are drept rezultat, inflamația.

Reducerea globulelor albe, și creșterea susceptibilității, la infecții și la distrugeri de țesut. Stresul îți poate afecta sistemu imunitar în 2 feluri. Creând inflamații cronice care afectează țesutul și suprimând celulele imune necesare pentru lupta împotriva infecțiilor. Expunere prelungită la conflictele sociale cronice are ca rezultat creșterea nivelului de stres, ceea ce poate duce la funcționarea anormală a sistemului imunitar.

Iar acest lucru la rândul său duce la creșterea vulnerabilității organismului la infecții sau la boli autoimune.

Stresul cronic poate să reducă din capacitatea sistemului nostru imunitar de a lupta împotriva antigenelor, acești invadatori responsabili de îmbolnăvirea noastră. Atunci când ești stresat corpul tău începe să producă hormoni de stres, care este cunoscut sub numele de cortizol sau hidrocortizol.

Cortizolul lucrează pentru a pregăti organismul să fugă atunci când se află în pericol. Și pentru a face acest lucru, suprimă sistemul imunitar prin reducerea unei proteine necesare semnalizării altor celule imune.

În urma acestui proces, scade numărul de celule imune, cunoscute sub numele de limfocite, care la rândul lor, au misiunea de a recunoaște invadatorii și de a distruge antigenele, din cauza cărora apar bolile.

Cu mai puține limfocite corpul este mai expus bolilor. Într-un final, sistemul imunitar este mult mai slăbit. Iar rezultatul nu este doar creșterea numărului de infecții, ci și creșterea numărului de migrene, dureri de cap, boli cardiovasculare, diabet, astm bronșic, ulcer gastric.

Nu întotdeauna stresul face rău, în unele cazuri acesta este chiar util și necesar pentru că stresul este o caracteristică moștenită încă de pe vremea n care omul era vânător. Pe atunci un factor de stres îl reprezenta întâlnirea cu un tigru. La vederea lui, hipotalamusul stimula glandele adrenale, care la rândul lor oferă organismului energia necesară pentru a fugi de tigru.

Iată câteva dintre bolile care pot fi declanșate de stres:

1. Bolile cardiovasculare- cercetătorii consideră că persoanele care au un anumit tip de personalitate sunt predispuse mai mult decât altele la hipertensiune arterială și probleme cardiovasculare. Nu se știe cauza exactă, dar se pare că stresul ar putea avea un efect direct asupra inimii și vaselor de sânge.

Există și posibilitatea că stresul, alături de alte probleme cum ar fi fumatul sau obezitatea să contribuie la creșterea riscurilor dezvoltării bolilor de inimă. Medicii confirmă că stresul emoțional brusc instalat poate să declanșeze probleme cardiace grave, inclusiv atacuri de cord. Cei care suferă de tulburări cardiovasculare trebuie să evite tensiunile cât de mult pot.

2. Obezitatea-grăsimea existența în exces din jurul taliei prezintă riscuri mai mari pentru sănătate decât grăsimea de la nivelul picioarelor sau șoldurilor. Se pare că persoanele stresate se îngrășa mai repede. Stresul ridică nivelul unui hormon numit cortizol care contribuie la creșterea cantității de grăsime depusă pe abdomen.