„Tata meu. Trăgea din țigară ca și când ar fi fost prima și ultima data. Trăgea din țigară ca și cum știa ca viața e scurta și merita arsa și cheltuită…
Trăgea din țigară pana la capăt, pana ardea toată…cum si-a ars superb viața.
Când a murit m-a rugat doua lucruri!
1. Sa am grija de mama
Și
2. Sa mă las de fumat.
Adoram sa fumez! Nu înțelegeam cum poți trai fără a fuma!
Oameni buni…faptul ca m-am lăsat de fumat este cea mai mare victorie a mea vis-a vis de mine!
E vorba nu despre cât mai ai de trăit, e vorba de calitatea vieții ce o mai ai de trăit! Știți ce înseamnă sa va intre aer proaspăt în piept pana în prasele ? Dumnezeire! Au trecut 14 ani de când nu mai fumez.
Fumam trei pachete pe zi, uitasem ce înseamnă sa respiri.
Lasati-va!
Dacă vrei cu adevărat e ușor!
Cu medicamente sau nu!
Lasati-va!
Va datorați măcar atât…si dacă nu o faceți pentru voi…faceti-o pentru cei ce va iubesc!
Nu e firesc, nu e natural! Nu te salveaza de nimic…nici de frica, nici de timiditate, nici de neîncredere. Nu folosește la nimic decât la a-ti scurta viața.
Dacă îi iubiți pe cei de lângă voi…lasati-va. Dacă aveți suflete dragi în cer sau pe pământ, lasati-va!
Nu fac decât sa-i duc mesajul lai Amza mai departe.
Lasati-va!”
Oana Pellea
